Transregional remembrance of dictatorships: restoring human dignity through artistic practices in South America and Eastern Europe / Rememorare transregională a dictaturilor: restituirea demnității umane prin practici artistice în America de sud și Europa de est.

Acest proiect analizează într-o perspectivă comparativă operele artistice realizate după experiențe traumatice precum cele ale regimurilor non-democratice din secolul 20 în două contexte opuse din punct de vedere ideologic în America de sud (mai ales Conul Sud – Chile, Argentina, Uruguay, Paraguay și Brazilia) și Europa de est (incluzând ex-Yugoslavia). Abordarea teoretică este una inovatoare prin comparația a două regiuni care au experiențe politice diferite și printr-o analiză a practicilor de rememorare culturală, și în special a evocărilor artistice ale trecutului pentru că acestea arată cum, sau ce anume lipsește din procesul de gestionare a trecutului, și cum, printr-o privire comparativă cele două regiuni ar putea învăța una de la alta. Abordarea interdisciplinară a studiului practicilor artistice după dictaturi se găsește la intersecția mai multor perspective teoretice, folosind instrumente metodologice care aparțin Justiției de Tranziție (TJ) și mai specific studiului artei în procesul de TJ. Acest proiect propune o abordare specifică, aceea a memoriei transnaționale și a studiilor transregionale între America de sud și Europa de est cu accent pe o formă precisă de memorie culturală, cea a practicilor artistice. În loc de a compara țări sau regiuni, propunem folosirea lentilei analitice a relației dintre artă și politică pentru a analiza felul în care societățile așa cum sunt ele văzute de artiști își gestionează trecutul. Investigația analizează comparativ asemănările și diferențele dintre evocările artistice ale trecutului traumatic într-o abordare transregională prin cazuri specifice de studiu care subliniază legăturile care pot fi observate, și pe care practicile artistice pot ajuta să le creeze. Principalul obiectiv al acestei cercetări este crearea uneui cadru de analiză comparativă a fenomenelor din perioada care urmează dictaturilor prin exemple artistice care ajută la documentarea similarităților transregionale și a disparităților în gestionarea trecutului.

PASSAGE: Professionnalisation Aux Savoirs Autour du Genre et de l’Égalité 

@ Proiect în consorţiu: Université Lumière Lyon 2, Franţa (coord.), Abo Akademi (Finlanda), Universitatea Autonoma din Barcelona (Spania), Universitatea din Bucureşti (România), Universitatea Goethe din Frankfurt (Germania), Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia), Universitatea Toulouse II Le Mirail (Franţa), Universitatea din York (Anglia)

$: 449 695 EUR, din care 38 523 EUR FSPUB (proiect 2014-1-FR01-KA200-008482, Erasmus+, finanţat în cadrul programului Erasmus+KA2 – cooperare în materie de inovare şi schimb de bune practici, 01/09/2014-30/08/2017).

RO: Proiectul răspunde unor priorităţi ale Uniunii Europene: promovarea egalităţii dintre sexe, recunoaştere profesiilor din acest domeniu, rata de angajare a tinerilor. Prin obiectivele şi activităţile sale proiectul propune soluţii novatoare, bazate pe un puternic parteneriat internaţional. Proiectul se situează în continuarea proiectului E.G.A.L.E.S., masterul Politicile egalităţii de şanse în context românesc şi european al Facultăţii de Ştiinţe Politice fiind rataşat masterului european E.G.A.L.E.S.

@ Proiect în parteneriat: Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate (Solicitant); Universitatea din Bucureşti (partener)
@ FSPUB: Conf.univ. Dr. Ionela BĂLUŢĂ (coord. UB), Lect.univ. Dr. Anca DOHOTARIU (expert)
$: 81 400 EUR, din care 73 260 EUR finanțare nerambursabilă, Fondul ONG în România (www.finantare.fdsc.ro) şi 8 140 EUR cofinanțare Solicitant şi Partener (martie 2015 – aprilie 2016).

Dezvoltarea programului de master Politiques de l’égalité des chances en Roumanie et en Union Européenne
Conf.univ. Dr. Ionela BĂLUŢĂ (coord. proiect)

RO: Finanţarea include 4 mobilităţi pentru profesori invitaţi din universităţile franceze partenere din programul de Master, 4 stagii de perfecţionare pentru profesori care predau în cadrul programului de master Politicile egalităţii de șanse în context românesc şi european şi un fond de 3000 de euro pentru dotări pedagogice, inclusiv pentru dezvoltarea fondului de carte necesar derulării cursurilor şi proiectelor de cercetare din cadrul masterului şi al Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse (CPES).

LIDER+ Consiliere şi performanţă în stagii de practică pentru studenţi cu potenţial de leadership în domenii prioritare pentru buna guvernare

RO: Acest proiect pilot îşi propune să faciliteze tranziţia la viaţă activă pentru 360 de studenţi din domeniul ştiinţelor politice prin crearea unui program integrat de orientare, consiliere profesională, mentorat şi practică la potenţiali angajatori relevanţi pentru domeniile bună guvernare, egalitate de şanse şi comunicare publică. Proiectul pune astfel bazele unei infrastructuri integrate de stagii de practică, internship şi parteneriate cu angajatori (Comunitatea de practică) dedicate special nevoilor pe termen mediu şi lung ale FSPUB. Mai multe detalii

Assessing the impact of Social Responsibility initiatives and mechanisms on stakeholders and its influence on organisational change 

Dr. Ionela BĂLUŢĂ & Dr. Anca DOHOTARIU (coord.)

RO: Această cercertare sociologică calitativă explorează problematica bonelor care lucrează pe piaţa neagră în Bucureşti. Pornind de la o abordare interdisciplinară (gen, politici publice şi politici familiale), studiul îşi propune să identifice mecanismele prin care categoria socio-profesională a bonelor tinde să fie mai degrabă invizibilă şi ignorată din punct de vedere juridic şi legislativ, ceea ce poate favoriza riscul de discriminare şi inegalitate socială.

Conflicting memories of the communist past within Romanian state institutions. The impact on the democratization process / Conflictul dintre memoriile concurente ale trecutului comunist din interiorul institutiilor statului român. Impactul asupra procesului de democratizare

EN: This research will look at how interactions among and within Romanian state institutions are affected by structural fault lines, which appear due to different and conflicting interpretations of the Communist past. This project will extend the analysis of my PhD research and will target a limited number of nonpartisan institutions that influence the emergence of laws – i.e. the Legislative Council and the Constitutional Court –, as well as those institutions which are, by their very nature, concerned with the problem of the Communist past: the National Council for the Study of the Securitate Archives, the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile (IICCMER) and the museums primarily, but not exclusively, those subordinated to the Ministry of Culture. The goal is also to refine a methodological framework for a more extensive and far-reaching investigation, with the objective of analyzing the same phenomenon at the level of all state institutions, including at local level, in order to obtain a cross-country perspective. The most important objective of this research is to determine the impact of these conflicting memories, which are present within state institutions, on the relationship between these institutions and the political parties, and the consequences of this phenomenon on the democratization process. 

From the ”state artist” to the artist dependent on the state: The Union of Visual Artists (of Romania) (1950-2010) – the Bucharest branch / De la ”artistul de stat” la artistul dependent de stat: Uniunea Artiștilor Plastici (din România) (1950-2010) – filiala București

EN: The project proposes to write a monographic study of the Union of Visual Artists of Romania (UAP) in the period 1950-2010 in the absence of a landmark study of one of the most important communist and postcommunist organizations that administers, controls and represents visual artists. The period of analysis includes both the communist regime, as well as the first 20 years of the democratic regime (1950-2010) so as to be able to capture in detail the transformation it suffered as a consequence. The project advances an analysis at several levels of this organization: an institutional sociologic approach, an analysis in terms of members and leading teams (elites), a research of the legal statutes that UAP went through and the definition of the artist, the relation with the communist and democratic state through a case study – that of producer of public monuments in Bucharest. The analysis of the relation with the Romanian state will include several types of interactions between the state and the artists through the investigation of archive documents unexploited until now (UAP, CNSAS, ANR, etc.), of interviews with those that governed the UAP and through the use of the methods specific to the analysis of the interdisciplinary field of art and politics. The project will disseminate its results through an international conference, a database with the UAP members, an index of the monuments realized by the UAP in Bucharest, as well as the publication of a monograph of UAP, of a volume including the presentations at the international conference, and a volume with archive unpublished documents.

RO: Proiectul propune crearea unei monografii a Uniunii Artiștilor Plastici din România (în perioada 1950-2010) în absența unui studiu de referință al uneia dintre cele mai importante instituții comuniste și postcomuniste care administrează, controlează, și reprezintă artiștii plastici. Perioada aleasă pentru studiu cuprinde atât regimul comunist, cât și primii 20 de ani ai regimului democratic (1950-2010) pentru a putea surpinde în detaliu transformările suferite de aceasta. Proiectul propune o analiză la mai multe niveluri a acestei organizații: o sociologie instituțională, o analiză în termeni de membri și echipe de conducere, o cercetare a statutelor legale pe care le experimentează UAP și a definiției artistului, a relației cu statul comunist și democratic și prin intermediul unui studiu de caz – cel al executării de monumente de for public în București. Analiza relației cu statul român va include diferitele tipuri de interacțiuni dintre stat și artiști prin intermediul cercetării documentelor de arhive neexploatate până acum (UAP, CNSAS, ANR, etc.), a unor interviuri cu responsabili UAP și prin utilizrea metodelor de analiză specifice câmpului interdisciplinar de artă și politică. Proiectul va disemina rezultatele printr-o conferință internațională, o bază de date cu membrii UAP, un index al monumentelor realizate de UAP București, precum și prin publicarea unei monografii a UAP, a unui volum cu prezentările din cadrul conferinței și a unui volum cu documente inedite de arhivă.

RO: Plasat atât în literatura de relaţii internaţionale, cât şi în cea de politică comparată, proiectul investighează o colecţie largă şi variată de surse primare cu scopul de a oferi prima analiză comparată a politicilor de dezvoltare şi a asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD) create şi implementate de statele care au aderat la Uniunea Europeană (UE) din 2004 până în prezent. Alăturându-se astfel dezbaterilor internaţionale cu privire la problematica donatorilor AOD în curs de dezvoltare, proiectul investighează în ce măsură donatorii emergenţi din UE sunt diferiţi faţă de donatorii tradiţionali de asistenţă pentru dezvoltare, examinându-le reprezentările, argumentele şi comportamentul în dezvoltarea internaţională, cu scopul de a le identifica caracteristicile şi impactul în acest domeniu. Prin acest demers, proiectul contribuie în mod semnificativ la literatura de specialitate privind UE şi dezvoltarea internaţională şi contribuie, atât la nivel conceptual, cât şi empiric, la studiul noilor donatori, al formulării politicilor publice, în special a celei externe, şi al democratizării. Relevante la nivel internaţonal şi mai ales pentru mediul academic, rezultatele sale au un potenţial ridicat de a fi utilizate şi pentru elaborarea de politici publice. De asemnea, proiectul îşi propune să dezvolte taxonomii şi instrumente de analiză ce pot sprijini eforturile de cartografiere şi evaluare a activităţilor AOD ale donatorilor emergenţi din UE. Din acest punct de vedere, proiectul este şi unul exploratoriu, ce poate contribui la construirea şi dezvoltarea unor instrumente de cercetare ştiinţifică şi de politici publice necesare analizei donatorilor emergenţi în alte contexte internaţionale decât cel european (Mai multe detalii).

A. Membrii FSPUB coordonatori de proiect / FSPUB members as project coordinators

EN: This research project addresses the issue of family policy in Romania and Hungary after the 1990s in both the Eastern European context and the much larger context of the European Union. This is an interdisciplinary project using a sociological approach as well as methodologies from legal studies (in civil law and the laws governing social security) and administration studies (policies, public institutions, etc.). More details

EN: This project assesses the problematic of administrative autonomy, regarded as a process of gradual isolation of decisional spaces within the structure of the classical constitutional state. The concept of ‘governance’ is employed in contrast with the term ‘government’, in order to highlight the ambiguity of the contemporary neutralization, autonomization, fragmentation, and formalization of public decision-making processes and the ensuing transformation of classical legitimity models. The project aims to identify the conditions of the possibility governing the autonomy of administrative decisions within the contemporary constitutional paradigm, in order to answer the following questions: 1. What are the constitutive causes that have influenced the prevailing contemporary phenomenon of decisional neutralization and autonomization within the constitutional state; and 2. To what extent, under which circumstances, and with what consequences can decision-making processes and institutions be removed from the sphere of democratic control, exercised by the classical political branches of government (the Executive and the Legislative). The practical side of the research will focus primarily on the case study of recent Romanian developments. In particular, we will analyze the autonomization of certain processes and institutions as an effect of constitutional interferences linked to the European Union accession process (e.g.: the National Integrity Agency, the Superior Council of the Magistracy, the National Anti-Corruption Department). The epistemological perspective of the project is fundamental research. The research method are comparative and inter-disciplinary. More details 

B. Membrii FSPUB parte a echipei de proiect / FSPUB members as part of the project team

@ Universitatea din Bologna (coord.)
@ FSPUB: Dr. Radu CARP
$: 600.000 EUR (156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN, finanţat de Comisia Europeană în cadrul Life Learning Programme – Erasmus Network, 2009 – 2013)

EN: Menu for Justice is the first European project that takes seriously the issue of how the new generation of Europeans should be trained in law and legal matters and how experts in law and the judicial process can develop new skills and competences to effectively face the challenges of a common judicial space. By devoting three years to joint working among fifty partners in Europe, this project aims to assess the key gaps in legal and judicial education in all European countries at all stages of education: from undergraduate to graduate and PhD programs in universities to vocational training of lawyers and judges. By assessing the “state of the art” of education for law students, lawyers and judges in Europe, Menu for Justice aims to provide vital information to policy makers considering the development of an innovative curriculum studiorum in judicial studies. It will also provide European institutions and the public with basic guidelines for monitoring the way legal and judicial training are changing in Europe. (More details)

Transparenţă, responsabilitate şi implicare civică : rolul instituţiilor de tip ombudsman în dezvoltarea principiilor de bună administrare

@ Universitatea Babeş-Bolyai (coord.)
@ FSPUB: Dr. Radu CARP
$: 950.000 RON (CNCS IDEI – panel Ştiinţe sociale, 2009- 2011)

RO: Proiectul îşi opune să dezvolte un model teoretic privind funcţionarea instituţiei Ombudsman-ului ca un liant între cetăţeni, pe de o parte şi instituţii ale statului – instituţii administrative şi instanţele judecătoreşti, pe de altă parte. Cercetarea va avea atât o componentă normativă, cât şi una empirică şi va folosi metode şi cunoştinţe din domeniile dreptului administrativ şi constituţional, al ştiinţelor politice şi al politicilor publice. Mai precis, cercetarea se va axa pe o serie de dimensiuni şi întrebări specifice care sunt relevante pentru studiul instituţiei Ombudsman-ului. Se poate vorbi atât pe plan internaţional cât şi naţional despre un interes relativ redus faţă de această instituţie. Majoritatea studiilor sunt preponderent descriptive şi aduc în discuţie atribuţiile Ombudsman-ului. Cercetarea propusă este inovatoare datorită faptului că adaugă o componentă empirică, include o dimensiune comparativă şi încearcă să dezvolte un model teoretico-normativ cu privire la modul în care instituţia Ombudsman-ului contribuie la dezvoltarea statului de drept şi a unor practici de bună guvernare. (Mai multe detalii).

Burse de cercetare ale cadrelor didactice FSPUB / Research fellowships of FSPUB teaching staff / Bourses de recherche du corps enseignant de la FSPUB*

Articularea vieţii familiale cu cea profesională, de la politic la social în post-comunismul românesc

Dr. Anca DOHOTARIU 
@ Institutul de Cercetări Economice și Sociale “Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași 
$: Bursă postdoctorală în cadrul proiectului Inovare şi dezvoltare în structurarea şi reprezentarea cunoaşterii prin burse doctorale şi postdoctorale (IDSRC – doc postdoc) POSDRU/159/1.5/S/133675 (1 iun. 2014 – 31.08.2015)

RO: Acest proiect îşi propune să interogheze mecanismele de producere şi reproducere a regimului de articulare viaţă profesională/familială în postcomunismul românesc. În timp ce în alte ţări europene politicile familiale sunt concepute a fi o parte a politicilor egalităţii, fiind întotdeauna abordate prin prisma evoluţiei istorice a raporturilor de gen, în România măsurile de „articulare” sunt mai degrabă inexistente, în ciuda aderării la UE. Mai mult decât atât, în România genul ocupă un loc marginal în cadrul măsurilor publice în direcţia vieţii de familie, chestiunea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nefiind de altfel tratată ca fiind o adevarată „problemă politică”. Astfel, această cercetare îşi propune, pe de o parte, o abordare critică a felului în care politicile publice (privind piaţa muncii, egalitatea de şanse şi viaţa familială) integrează (şi în ce măsură) recomandările şi injoncţiunile europene privind egalitatea de gen şi articularea vieţii familiale cu cea profesională. Pe de altă parte, cercetarea se apleacă asupra practicilor sociale efective. Aceasta va completa primul nivel al analizei şi va permite recuperarea dinamicii raporturilor şi proceselor sociale, precum şi reliefarea specificităţilor autohtone în materie de articulare viaţă familială/viaţă profesională.

Între Bucureşti, Paris, Berlin, Roma şi Zürich: 
scriitori, artişti şi arhitecţi români la studii în străinătate în prima jumătate a secolului 20 

Dr. Irina MATEI 
@ Universitatea Petru-Maior Targu-Mureș 
$: Bursă postdoctorală în cadrul proiectului Sistem integrat de îmbunătățire a calității cercetării doctorale și postdoctorale din România și de promovare a rolului științei în societate, POSDRU/159/1.5/S/133652 (01 iul. 2014 – 30 sep. 2015) 

RO:  Proiectul își propune să reconstituie, atât calitativ, cât și cantitativ, situația tinerilor din România care au studiat, în prima jumătate a secolului 20, litere, filozofie, arte sau arhitectură în cadrul instituțiilor de învățământ superior europene – punând accent pe cele din Franța, Germania, Italia şi Elveţia -, și să contribuie la înțelegerea modului în care evoluțiile în plan literar, artistic și arhitectural din România au fost influenţate de studiile tinerilor români în străinătate.

Dr. Damiana OTOIU
@ Cercetator Fernand Braudel in cadrul Laboratorului de Excelenta « Les Passés dans le présent », Institut des Sciences Sociales du Politique (UMR7220), Université de Paris Ouest Nanterre La Défense (International Fellowship for Experienced Researchers, program al Fondation Maison des sciences de l’homme, Paris, finantat de Comisia Europeana — Programme Action Marie Curie – COFUND – PC7), aprilie 2015 – februarie 2016

FR: Les musées ethnographiques se confrontent actuellement à un nombre croissant de demandes de restitution de biens culturels, particulièrement de restes humains ou d’objets provenant d’anciennes colonies ou de peuples autochtones. Gérer ces demandes, et les « discours concurrentiels sur le(s) droit(s) » (Engle Merry 2003), soulève non seulement des interrogations historiques et éthiques, mais suppose également un effort de coordination des cadres législatifs hétérogènes ou incohérents. Différents acteurs, normes et légitimités interagissent dans ce processus de codification ou de reconnaissance du droit de propriété sur les biens culturels ou les restes humains, en reconfigurant par ces interactions le « champs du pensable politiquement » (Bourdieu 1977) et juridiquement. À partir de quelques demandes de restitution, adressées au Musée de l’Homme, au Musée du Quai Branly (Paris) et au Musée Royal de l’Afrique Centrale (Tervuren), je m’interroge sur deux aspects des transformations profondes que subissent les musées ethnographiques durant ces dernières décennies. Premièrement, j’examine les représentations du passé dans les expositions et la débats autour du patrimoine muséal (“restitutions” ou transferts d’artefacts, prêts à long terme, gestion partagée, etc.) comme une manière de gérer symboliquement, mais aussi juridiquement, le passé colonial. Deuxièmement, mon analyse porte sur la (re)construction des normes et politiques muséales et sur les acteurs de la « fabrication » des normes (Latour 2002) et des régimes de véridiction (Foucault 2004).

Dr. Damiana OTOIU
@ University of the Western Cape, Cape Town, Faculty of Arts, Department of Anthropology and Sociology, staff exchange grant in cadrul proiectului european « AESOP: An European and South African Partnership on Heritage and Past », septembrie – octombrie 2014.

EN: At the end of January 2012, the Quai Branly Museum in Paris hosted a special event: a solemn restitution ceremony of twenty Maori heads, Toi Moko. The event was organised by the Quai Branly Museum, the French Ministry of Culture and Communication, and the Te Papa Tongarewa Museum of Wellington, New Zeeland – a museum which administers a large ‘governmental repatriation programme’ for Maori and Moriori human remains. Between 2007, the year in which the Municipal Council of Rouen took the decision to restitute a Maori head from the Municipal Museum of National History, and January 2012, the moment of the restitution ceremony, long diplomatic negotiations between New Zeeland and France were conducted, as well as a complex and controversial process of defining a normative framework applicable to museums confronted with such claims. In my post-doctoral research, I aim to study the manner in which such questions of ownership and representation have been approached to by post-colonial ethnographic museums, as well as the legal and political dimensions of cultural objects’ restitution to the former colonies or indigenous populations by ethnographic museums. On the other hand, this research project can also be understood as part of a wider scholarship that, in the last four decades, critically interrogates the role of ethnographic museums. What is the relationship between the postcolonial-era museum and the “source” communities of the objects exposed? And how can contemporary museums address the legacy of the colonial past?

Dr. Damiana OTOIU
@ London School of Economics and Political Science, European Institute, LSEE (Research on South Eastern Europe), Visiting Fellowship, ianuarie – mai 2013.

EN: At the beginning of the 1990s, the policies concerning the restitution of nationalized properties implemented in most of the Central and Eastern European countries were restricted to current citizens and permanent residents dispossessed after the instauration of the socialist regimes. While most political leaders have justified the legal cut-offs by a necessary limitation of restitution due to budget constraints, others have explained this agenda by using “national” (or nationalistic) arguments. For political scientists, anthropologists or historians, this phenomenon is due to the fact that, “in the post-communist world, restitution had become an adjudicator of national identity and ethnicity” (Barkan 2000: 131, see also Verdery 1991, 1993, 1998), so the legal status of the minorities’ property was often part of “the agenda to keep all types of « others » out” (Barkan 2000: 128). The aim of the project Property and Identity Politics in Postsocialist Romania is to explore the restitution of Jewish properties in postsocialist Romania. I intend it like an illustrative case, which may foster a wider reflection on how the process of reprivatisation intersects with “ethno-national” political discourses and projects. My research is based on field-work conducted in Bucharest, Romania, in Tel Aviv and Jerusalem, Israel and on research in the archives (particularly the archives of the Federation of Jewish Communities in Bucharest; the archives of The American Jewish Joint Distribution Committee, New York; National Romanian Archives, Bucharest; the Archives of the Centre of Jewish Contemporary Documentation, Paris; US Holocaust Museum Archives, Washington D.C.; Central Zionist Archives, Jerusalem).